Blaga Aleksova: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 |
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 |
||
| Linia 3: | Linia 3: | ||
== Biografie == |
== Biografie == |
||
Aleksova a absolvit liceul și a studiat la Departamentul de Istorie a Artei a [[Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje|Universității Sfinții Chiril și Metodiu din Skopie]]. A obținut doctoratul în arheologie medievală în 1958 de la [[Universitatea din Lublin]].<ref>{{Citat web|url=http://www.mand.org.mk/mk/clen.php?id=92|titlu=Македонско археолошко научно друштво|accessdate=2020-07-16|lucrare=www.mand.org.mk|archive-date=2016-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20160406030211/http://www.mand.org.mk/mk/clen.php?id=92|dead-url=yes}}</ref> În anii 1948–1950 a lucrat în calitate de curator la Muzeul Orașului Skopje, iar apoi, timp de 15 ani, a condus Departamentul de Arheologie Medievală la Muzeul de Arheologie. În perioada 1962–1975 a fost directorul acestui muzeu. În 1971 și 1983 a fost bursieră la Dumbarton Oaks. Între anii 1975–1983 a lucrat la Institutul de Istorie a Artei ca profesor de arheologie creștină medievală și timpurie. În anul 1983 s-a retras din activitate.<ref>{{Citat web|url=http://manu.edu.mk/teams/%d0%b1%d0%bb%d0%b0%d0%b3%d0%b0-%d0%b0%d0%bb%d0%b5%d0%ba%d1%81%d0%be%d0%b2%d0%b0/|titlu=Блага Алексова (1922-2007) – МАНУ|accessdate=2020-07-16|limbă=en-US}}</ref> Începând cu 1997 a fost membră a Academiei Macedonene de Științe și Arte.<ref name=":0">{{Citat web|url=http://macedonia.kroraina.com/baeb/blaga_aleksova.htm|titlu=Блага Алексова|accessdate=2020-07-16|lucrare=macedonia.kroraina.com}}</ref> |
Aleksova a absolvit liceul și a studiat la Departamentul de Istorie a Artei a [[Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje|Universității Sfinții Chiril și Metodiu din Skopie]]. A obținut doctoratul în arheologie medievală în 1958 de la [[Universitatea din Lublin]].<ref>{{Citat web|url=http://www.mand.org.mk/mk/clen.php?id=92|titlu=Македонско археолошко научно друштво|accessdate=2020-07-16|lucrare=www.mand.org.mk|archive-date=2016-04-06|archive-url=https://web.archive.org/web/20160406030211/http://www.mand.org.mk/mk/clen.php?id=92|dead-url=yes}}</ref> În anii 1948–1950 a lucrat în calitate de curator la Muzeul Orașului Skopje, iar apoi, timp de 15 ani, a condus Departamentul de Arheologie Medievală la Muzeul de Arheologie. În perioada 1962–1975 a fost directorul acestui muzeu. În 1971 și 1983 a fost bursieră la Dumbarton Oaks. Între anii 1975–1983 a lucrat la Institutul de Istorie a Artei ca profesor de arheologie creștină medievală și timpurie. În anul 1983 s-a retras din activitate.<ref>{{Citat web|url=http://manu.edu.mk/teams/%d0%b1%d0%bb%d0%b0%d0%b3%d0%b0-%d0%b0%d0%bb%d0%b5%d0%ba%d1%81%d0%be%d0%b2%d0%b0/|titlu=Блага Алексова (1922-2007) – МАНУ|accessdate=2020-07-16|limbă=en-US|archive-date=2018-11-11|archive-url=https://web.archive.org/web/20181111163927/http://manu.edu.mk/teams/%d0%b1%d0%bb%d0%b0%d0%b3%d0%b0-%d0%b0%d0%bb%d0%b5%d0%ba%d1%81%d0%be%d0%b2%d0%b0/|dead-url=yes}}</ref> Începând cu 1997 a fost membră a Academiei Macedonene de Științe și Arte.<ref name=":0">{{Citat web|url=http://macedonia.kroraina.com/baeb/blaga_aleksova.htm|titlu=Блага Алексова|accessdate=2020-07-16|lucrare=macedonia.kroraina.com}}</ref> |
||
În perioada 1952–1956 a efectuat cercetări în zona Demir Kapija, unde a descoperit ruinele unei [[Bazilică|bazilici]] creștine timpurii recunoscute ca monument al istoriei macedonene. În 2011, a fost luată decizia de a o reconstrui.<ref>{{Citat web|url=http://ssmedia.mk/opstina/mk/%d1%80%d0%b5%d0%ba%d0%be%d0%bd%d0%b7%d0%b5%d1%80%d0%b2%d0%b0%d1%86%d0%b8%d1%98%d0%b0-%d0%b8-%d1%80%d0%b5%d0%b2%d0%b8%d1%82%d0%b0%d0%bb%d0%b8%d0%b7%d0%b0%d1%86%d0%b8%d1%98%d0%b0-%d0%bd%d0%b0-%d1%80/|titlu=Реконзервација и ревитализација на ранохристијанска базилика {{!}} opstinademirkapija.gov.mk|accessdate=2020-07-16|limbă=mk-MK|archive-date=2020-07-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20200717231948/http://ssmedia.mk/opstina/mk/%d1%80%d0%b5%d0%ba%d0%be%d0%bd%d0%b7%d0%b5%d1%80%d0%b2%d0%b0%d1%86%d0%b8%d1%98%d0%b0-%d0%b8-%d1%80%d0%b5%d0%b2%d0%b8%d1%82%d0%b0%d0%bb%d0%b8%d0%b7%d0%b0%d1%86%d0%b8%d1%98%d0%b0-%d0%bd%d0%b0-%d1%80/|dead-url=yes}}</ref> Ca parte a proiectelor de cercetare iugoslav-americane, Aleksova a efectuat cercetări în Bargali și Stobi. În timpul lucrărilor desfășurate în anii 1966–1971, în Bargala au fost descoperite o bazilică, un rezervor urban și un complex rezidențial. În 1975, a efectuat lucrări arheologice la situl arheologic Kale, la gura râurilor Złetowska și Bregałnica, lângă orașul Krupiszte.<ref>{{Citat revistă|nume=Nacev, Trajce|dată=1998|titlu=Конзерваторско-реставраторски работи на археолошки локалитет Кале-Црвена Црква|url=https://core.ac.uk/display/35323747?source=3|language=en-gb}}</ref> Pe baza cercetărilor, Aleksova susține că frații [[Chiril și Metodiu]] au creat aici [[alfabetul glagolitic]], deși nu toți oamenii de știință sunt de acord cu această teorie.<ref>{{Citat web|url=https://mia.mk/shtipskiot-muze-dobi-chetiri-milioni-denari-za-proekti-od-nacionalen-interes/|titlu=Штипскиот Музеј доби четири милиони денари за проекти од национален интерес|accessdate=2020-07-16|lucrare=МИА|limbă=mk-MK|archive-date=2020-05-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20200519192707/https://mia.mk/shtipskiot-muze-dobi-chetiri-milioni-denari-za-proekti-od-nacionalen-interes/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://24.mk/details/lokalitetot-kale-kaj-krupishte-e-edna-od-mozhnite-lokacii-kade-e-napishana-glagolicata|titlu=Локалитетот Кале кај Крупиште е една од можните локации каде е напишана глаголицата|accessdate=2020-07-16|lucrare=24.mk}}</ref> În 1981, ea a efectuat cercetări în Stobi în domeniul cercetărilor arheologice de dinainte de război, unde a descoperit bazilica, care s-a dovedit a fi cea mai veche biserică creștină din Macedonia.<ref name=":0"/><ref>{{Citat web|url=http://www.stobi.mk/l%D0%BEk%D0%B0lit%D0%B5t/m%D0%B0p%D0%B0/k%D0%BEnt%D0%B5%D1%98n%D0%B5r-z%D0%B0-%D0%BEb%D1%98%D0%B5ktit%D0%B5-n%D0%B0-st%D0%BEbi/%D0%B5pisk%D0%BEpsk%D0%B0-b%D0%B0zilik%D0%B0|titlu=Епископска базилика - Национална установа Стоби|accessdate=2020-07-16|lucrare=www.stobi.mk}}</ref> |
În perioada 1952–1956 a efectuat cercetări în zona Demir Kapija, unde a descoperit ruinele unei [[Bazilică|bazilici]] creștine timpurii recunoscute ca monument al istoriei macedonene. În 2011, a fost luată decizia de a o reconstrui.<ref>{{Citat web|url=http://ssmedia.mk/opstina/mk/%d1%80%d0%b5%d0%ba%d0%be%d0%bd%d0%b7%d0%b5%d1%80%d0%b2%d0%b0%d1%86%d0%b8%d1%98%d0%b0-%d0%b8-%d1%80%d0%b5%d0%b2%d0%b8%d1%82%d0%b0%d0%bb%d0%b8%d0%b7%d0%b0%d1%86%d0%b8%d1%98%d0%b0-%d0%bd%d0%b0-%d1%80/|titlu=Реконзервација и ревитализација на ранохристијанска базилика {{!}} opstinademirkapija.gov.mk|accessdate=2020-07-16|limbă=mk-MK|archive-date=2020-07-17|archive-url=https://web.archive.org/web/20200717231948/http://ssmedia.mk/opstina/mk/%d1%80%d0%b5%d0%ba%d0%be%d0%bd%d0%b7%d0%b5%d1%80%d0%b2%d0%b0%d1%86%d0%b8%d1%98%d0%b0-%d0%b8-%d1%80%d0%b5%d0%b2%d0%b8%d1%82%d0%b0%d0%bb%d0%b8%d0%b7%d0%b0%d1%86%d0%b8%d1%98%d0%b0-%d0%bd%d0%b0-%d1%80/|dead-url=yes}}</ref> Ca parte a proiectelor de cercetare iugoslav-americane, Aleksova a efectuat cercetări în Bargali și Stobi. În timpul lucrărilor desfășurate în anii 1966–1971, în Bargala au fost descoperite o bazilică, un rezervor urban și un complex rezidențial. În 1975, a efectuat lucrări arheologice la situl arheologic Kale, la gura râurilor Złetowska și Bregałnica, lângă orașul Krupiszte.<ref>{{Citat revistă|nume=Nacev, Trajce|dată=1998|titlu=Конзерваторско-реставраторски работи на археолошки локалитет Кале-Црвена Црква|url=https://core.ac.uk/display/35323747?source=3|language=en-gb}}</ref> Pe baza cercetărilor, Aleksova susține că frații [[Chiril și Metodiu]] au creat aici [[alfabetul glagolitic]], deși nu toți oamenii de știință sunt de acord cu această teorie.<ref>{{Citat web|url=https://mia.mk/shtipskiot-muze-dobi-chetiri-milioni-denari-za-proekti-od-nacionalen-interes/|titlu=Штипскиот Музеј доби четири милиони денари за проекти од национален интерес|accessdate=2020-07-16|lucrare=МИА|limbă=mk-MK|archive-date=2020-05-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20200519192707/https://mia.mk/shtipskiot-muze-dobi-chetiri-milioni-denari-za-proekti-od-nacionalen-interes/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://24.mk/details/lokalitetot-kale-kaj-krupishte-e-edna-od-mozhnite-lokacii-kade-e-napishana-glagolicata|titlu=Локалитетот Кале кај Крупиште е една од можните локации каде е напишана глаголицата|accessdate=2020-07-16|lucrare=24.mk}}</ref> În 1981, ea a efectuat cercetări în Stobi în domeniul cercetărilor arheologice de dinainte de război, unde a descoperit bazilica, care s-a dovedit a fi cea mai veche biserică creștină din Macedonia.<ref name=":0"/><ref>{{Citat web|url=http://www.stobi.mk/l%D0%BEk%D0%B0lit%D0%B5t/m%D0%B0p%D0%B0/k%D0%BEnt%D0%B5%D1%98n%D0%B5r-z%D0%B0-%D0%BEb%D1%98%D0%B5ktit%D0%B5-n%D0%B0-st%D0%BEbi/%D0%B5pisk%D0%BEpsk%D0%B0-b%D0%B0zilik%D0%B0|titlu=Епископска базилика - Национална установа Стоби|accessdate=2020-07-16|lucrare=www.stobi.mk}}</ref> |
||
Versiunea curentă din 23 aprilie 2024 09:54
| Blaga Aleksova | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Tetovo, Macedonia de Nord |
| Decedată | (85 de ani) Skopje, Macedonia de Nord |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Regatul Iugoslaviei Macedonia de Nord.svg){kind=small} Republica Socialistă Federativă Iugoslavia |
| Ocupație | arheologă |
| Limbi vorbite | Limba macedoneană[1][2] |
| Activitate | |
| Instituție | Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje |
| Alma Mater | Universitatea Sfinții Chiril și Metodiu din Skopje |
Modifică date / text  | |
Blaga Aleksova (n. , Tetovo, Macedonia de Nord – d. , Skopje, Macedonia de Nord) a fost o arheologă macedoneană.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Aleksova a absolvit liceul și a studiat la Departamentul de Istorie a Artei a Universității Sfinții Chiril și Metodiu din Skopie. A obținut doctoratul în arheologie medievală în 1958 de la Universitatea din Lublin.[3] În anii 1948–1950 a lucrat în calitate de curator la Muzeul Orașului Skopje, iar apoi, timp de 15 ani, a condus Departamentul de Arheologie Medievală la Muzeul de Arheologie. În perioada 1962–1975 a fost directorul acestui muzeu. În 1971 și 1983 a fost bursieră la Dumbarton Oaks. Între anii 1975–1983 a lucrat la Institutul de Istorie a Artei ca profesor de arheologie creștină medievală și timpurie. În anul 1983 s-a retras din activitate.[4] Începând cu 1997 a fost membră a Academiei Macedonene de Științe și Arte.[5]
În perioada 1952–1956 a efectuat cercetări în zona Demir Kapija, unde a descoperit ruinele unei bazilici creștine timpurii recunoscute ca monument al istoriei macedonene. În 2011, a fost luată decizia de a o reconstrui.[6] Ca parte a proiectelor de cercetare iugoslav-americane, Aleksova a efectuat cercetări în Bargali și Stobi. În timpul lucrărilor desfășurate în anii 1966–1971, în Bargala au fost descoperite o bazilică, un rezervor urban și un complex rezidențial. În 1975, a efectuat lucrări arheologice la situl arheologic Kale, la gura râurilor Złetowska și Bregałnica, lângă orașul Krupiszte.[7] Pe baza cercetărilor, Aleksova susține că frații Chiril și Metodiu au creat aici alfabetul glagolitic, deși nu toți oamenii de știință sunt de acord cu această teorie.[8][9] În 1981, ea a efectuat cercetări în Stobi în domeniul cercetărilor arheologice de dinainte de război, unde a descoperit bazilica, care s-a dovedit a fi cea mai veche biserică creștină din Macedonia.[5][10]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ https://plus.si.cobiss.net/opac7/conor/11986275 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ „Македонско археолошко научно друштво”. www.mand.org.mk. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Блага Алексова (1922-2007) – МАНУ” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Блага Алексова”. macedonia.kroraina.com. Accesat în .
- ^ „Реконзервација и ревитализација на ранохристијанска базилика | opstinademirkapija.gov.mk” (în macedoneană). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Nacev, Trajce (). „Конзерваторско-реставраторски работи на археолошки локалитет Кале-Црвена Црква” (în engleză).
- ^ „Штипскиот Музеј доби четири милиони денари за проекти од национален интерес”. МИА (în macedoneană). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Локалитетот Кале кај Крупиште е една од можните локации каде е напишана глаголицата”. 24.mk. Accesat în .
- ^ „Епископска базилика - Национална установа Стоби”. www.stobi.mk. Accesat în .
